Chistul popliteu (Baker) - Woman2woman.ro


Chistul popliteu (Baker)

By on mai 14, 2012

mancare de post

Share Button

Ce este chistul popliteu (Baker) ?

Autor: Dr. Vlad Teodor Ilias – CMI DR ILIAS VLAD TEODOR

chistul bakerChistul popliteu (Baker) este o formatiune pseudotumorala cu continut gelatinos/lichidian care apare in spatele genunchiului ( regiunea poplitee), de obicei putin mai jos de interliniul articular. Acest chist apare ca dilatare a unui reces/bursa situate intre doi muschi ( gastrocnemian medial si semimembranos) care comunica cu articulatia genunchiului, sau ca o dilatare a capsulei genunchiului aparuta in urma prezentei unei leziuni intraarticulare.

Cum se formeaza  chistul popliteu?

Astfel, aparitia chistului popliteu este deseori expresia unei suferinte intraarticulare care creste presiunea lichidului sinovial (lichidul prezent in mod normal in articulatii, dar in cantitati mici). Acest lichid produce secundar cresterea  in volum  a chistului printr-un mecanism de valva unidirectionala. Cea mai frecventa patologie asociata aparitiei acestei afectiuni este ruptura cornului posterior meniscal,  urmand ca incidenta leziunile cartilajului articular .

Cum stiu daca sufar de chist popliteu?

Diagnosticul clinic se stabileste prin palparea unei mase deseori dureroase situate in regiunea posterioara a genunchiului, care poate varia ca volum.

Diagnosticul imagistic se poate stabili cu ajutorul Rezonantei Magnetice Nucleare (RMN) care poate identifica si eventualele leziuni intraarticulare asociate, precum si ecografic, ambele metode deceland o formatiune bine delimitata, rotund-ovalara, cu continut fluid.

Care este tratamentul ?

Tratamentul chistului popliteu este initial conservator, cu aplicatii reci, fizioterapie, evitarea efortului.

Esecul tratamentului conservator impune o atitudine chirurgicala, in unele cazuri fiind necesara numai  indepartarea formatiunii si desfiintarea comunicatiei cu articulatia, dar deseori trebuie rezolvata si patologia asociata (leziunile meniscale, cartilaginoase, etc). Exista si varianta aspiratiei lichidului din articulatie, urmata de introducerea unei substante cortizonice, dar rata de recidiva este mai mare pentru aceasta metoda, iar cortizonicele pot afecta calitatea cartilajului articular.

Exista si posibilitatea ca formatiunea sa fie bine tolerata, iar in unele cazuri sa se remita si reapara spontan, in functie de efort ( caz in care exista un orificiu deschis permanent si nu o valva ca cea mai sus mentionata). Si in aceste cazuri trebuie evidentiata patologia initiala.

Dr. Vlad Teodor Ilias
medic specialist reumatolog
CMI DR ILIAS VLAD TEODOR
www.reumatologiebucuresti.ro

Share Button

LASA UN RASPUNS

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *