Motivatia, motorul vietii sau generator de frustrare?
Motivatia este cea care ne anima si ne ajuta sa parcurgem drumul spre reusita, fie ca e vorba despre planul profesional sau personal. Insa, in anumite conditii, motivatia se poate transforma din motor al vietii nostre, furnizor de energie si idei, in generator de frustrare, anxietate si chiar depresie. Insa care este diferenta dintre motivatia benefica si motivatia distructiva?
Motivatia, motorul vietii sau generator de frustrare?
Motivatia, motorul vietii sau generator de frustrare?
Motivatia constructiva, sanatoasa si eficienta
In primul rand, motivatia poate fi de mai multe feluri: intrinseca si extrinseca / pozitiva si negativa.
Motivatia intrinseca si extrinseca
Motivatia intrinseca e o motivatie interioara, pentru mine e foarte important acest demers in cariera. Ma voi credem mai valoros, ma voi simti mai implinit, imi da sens in viata. E mai eficient sa avem o motivatie intrinseca decat extrinseca.
La randul ei, insa, motivatia extrinseca poate fi extrem de importanta. In cariera, de exemplu, motivatia extrinseca e reprezenatata de banii, putere, dorinta de a avea o casa, o masina, respect sau recunoastere. Pe plan personal, o viata de familie reusita, un sot si copiii pot rerezenta cele mai comune motive pentru a intreprinde o actiune.
Motivatia extrinseca pote fi la fel de eficienta precum cea interioara.
Motivatia pozitiva si negativa
Motivatia pozitiva: daca voi reusi acel lucru, ceva bun mi se va intampla (voi primi laude, ma voi simti bine, voi obtine anumite lucruri pe care mi le doresc etc).
Motivatia negativa: voi face acel lucru ca sa evit o consecinta negativa sau o pedeapsa (vreau sa avansez in cariera pentru ca altfel sotia sau un prieten va rade de mine).
Toate tipurile de motivatie specificate mai sus sunt eficiente. Si foartee important este ca motivatia sa fie prezenta in campul constiintei. Asta inseamna ca atunci cand uitam care e motivatia, demersurile noastre se vor diminua. Nu vom mai depune acelasi efort sau chiar vom renunta cu totul daca uitam de ce am ales sa facem asta si care e motivatia noastra.
Cum iti gasesti motivatia?
Pune-ti intrebarea: ce te determina sa iti doresti succes in cariera? Astfel, iti vei gasi si identifica mai usor motivatia. Apoi, nu aminteste-ti cat mai des care e motivatia si care sunt motivele pentru care vreu sa ai succes in cariera.
Motivatia prea puternica si consecintele negative
Motivatia poate fi folositoare, insa exista o forma de motivatie care ne poate dauna.
Oamenii care sunt preocupati in mod excesiv de perfectiune pot sa gandeasca in mod gresit ca un lucru este atat de important de obtinut, incat exclud varianta de a nu obtine exact ce doresc atunci cand doresc acel lucru si in conditiile dorite de ei.
Motivatia, motorul vietii sau generator de frustrare?
Atunci cand asteptarile sunt nerealiste (lucrurile necesita timp si fiecare dintre noi are ritmul sau de munca si nu numai) gandul ca „trebuie neaparat” sa obtina ceea ce vor, cum vor si cand vor le poate provoca neplaceri: frustrare, anxietate, depresie etc.
De asemenea, gandirea de tipul „ar trebui neaparat sa fac lucrurile perfect, ar trebui neaparat sa reusesc ce imi doresc, cand imi doresc, ar trebui neaparat sa nu fac nicio greseala, sa nu am niciun esec, ar trebui neaparat sa nu spun nicio prostie, pentru ca, daca voi face o greseala, voi face o prostie, voi avea un esec, asta ar insemna ceva, ar spune despre mine ceva negativ, toate aceste tipuri de gandire pot sa fie ineficiente, chiar nocive.
Mai mult decat atat, aici intervine autoetichetarea (autoevaluare globala negativa), un alt termen folosit in psihoterapia cognitiv-comportamentala. Acesti oameni isi pot spune „nu sunt bun de nimic, nu am valoare”, deoarece am facut o greseala, am avut un esec sau am facut un lucru sub standardele mele sau cele impuse.
Acest „trebuie neaparat” ne poate stresa si ne poate afecta performantele, insa exista si acel „trebuie neaparat” care ne mobilizeaza si ne face sa muncim mai eficient, sa alocam mai mult timp. Modul acesta de gandire poate sa devina o problema pe termen mediu si lung, dar si atunci cand devine o modalitate de gandire obisnuita si des folosita.
Acest perfectionism nociv, care genereaza presiune foarte mare pe sine poate ajunge sa ne saboteze performantele: nu ne mai putem concentra bine, nu mai reusim sa ne detasam de ceea ce ni se intampla in viata noastra profesionala atunci cand ajungem acasa.
Cand ajungem acasa, e nevoie sa lasam la intrare stresul, frustrarea si grijile de la serviciu, pentru a nu le transfera asupra relatiei noastre si asupra celor din familie. Este important sa stim cum sa facem acest lucru. Cum las paharul cu griji jos cand ajung acasa? Una dintre modalitatile de a gandi si care ne ajuta sa facem acest lucru este sa inlocuim acest „ar trebui sa fac toate lucrurile perfect si sa imi iasa totul perfect si cand imi doresc eu” cu „imi doresc, as prefera si fac tot ce tine de mine si e omeneste posibil (fara ca acest lucru sa imi afecteze sanatatea sau viata) sa obtin ce imi doresc. De asemenea, daca voi avea un esec sau fac o greseala poate fi grav, dar asta nu ma defineste pe mine ca persoana, pentru ca nu sterge cu buretele toate reusitele, succesele si toate momentele in care mi-am facut bine treaba”.
Gandind in acest mod si nu cu o motivatie dusa la limita si o gandire in termeni de „trebuie neaparat sa fac asta, sa obtin si sa nu gresesc”, daca esecul apare, emotiile pe care le vom percepe vor fi negative, insa vor fi mai mici. Nu vom mai simti depresie, ci usoara tristete, vom avea emotii negative adaptative, nu dezadaptative. Si emotiile negative adaptative ne vor ajuta sa cautam rezolvari pentru ca data viitoare sa putem face lucrurile si mai bine si ne vor ajuta sa extragem invataminte din greselile si esecurile noastre. Insa acestea ne vor mobiliza pentru viitor, nu ne vor pune la pamant.
Expresia „fac tot ce tine de mine” nu inseamna insa neglijarea somnului sau a alimentatei, ci fac tot ce tine de mine in limitele normale. Cineva ar putea crede ca a face fac tot ce tine de mine inseamna sa nu mai plece de la serviciu si sa lucreze toata noaptea ori sa nu mai doarma si sa nu se mai alimenteze corect. Prin urmare, trebuie sa tina cont ca acest fac tot ce tine de mine si e omeneste posibil nu inseamna sa facem lucruri care sau intr-un mod in care sa ne afecteze sanatatea, demnitatea sau viata.
Limitele motivatiei: cariera, viata personala sau distractie?
E bine sa pastra un echilibru intre serviciu, viata de familie / viata personala si partea de distractie, de incarcare a bateriilor, de detensionare.
In momentul in care neglijezi partea personala, se poate dezvolta un stres care chiar sa iti afecteze performantele de la serviciu. Daca neglijezi partea de distractii sau de miscare fizica (care e, de asemenea, foarte importanta) se poate crea tensiune si pot sa apara probleme in cariera.
Afla mai multe detalii despre motivatie din inregistrarea video a discursului sustinut de Gabriel Dinu in cadrul editiei a V-a a conferintei „Femei de cariera” – o gasesti aici.
Related Posts
Idei pentru retete de mancare rapida
Ce mancam azi
-
De la Sărăcie la Extaz – o carte care începe în BărăganUnele cărți încep cu un personaj. Altele, cu un...
- august 14, 2026
0 comments